M-am gândit, m-am răzgândit, am scris, am șters… și totuși, iată-mă aici. Niciodată nu mi-a fost ușor să vorbesc despre mine, așa că vă spun povestea mea — ca într-un basm.

A fost odată o fată cu inima plină de culori, visuri și dorințe. Se vedea când pe scena unui teatru, când într-un atelier plin de stofe și lumini. Dar frica a fost mai puternică, așa că și-a ascuns visurile în buzunarele vieții de zi cu zi. Facultate. Job. Birou.

Până într-o zi. Ziua în care l-a întâlnit pe el. El a văzut-o dincolo de zidurile tăcerii și, în 2014, i-a spus: „Scrie. Arată-te.” Așa a apărut primul blog.

Fotografii, articole, nopți nedormite și fluturi în stomac. Apoi, o veste: devenea mamă. Blogul a amuțit, dar inima ei cânta…